Amanarea - Ce poti face pentru a intrerupe cercul vicios al procrastinarii?

Amânarea – piedica pe care ne-o punem singuri

Procrastinarea se identifică cu un act de tergiversare, cu amânarea nejustificată a îndeplinirii unor sarcini, în ciuda faptului că este conștientizată ca fiind o greșeala. Este o îmbinare specifică de emoţii, cogniţii şi acţiuni care ajung să creeze un cerc vicios.

Procrastinăm în legătură cu sarcini din domenii foarte diferite ale vieţii: când avem de învăţat, când avem de dat un telefon, când avem de făcut curăţenie, când pregătim un proiect etc. În mod general, factorii psihologici asociați procrastinării sunt:

– teama de eșec, care include și anxietatea de evaluare, îngrijorări cu privire la atingerea standardelor proprii, lipsa încrederii în propria persoană, stimă de sine scăzută; – aversiunea faţă de sarcină, relaționată cu neplăcerea sarcinii.

Persoanele care procrastinează prezintă, de regulă, anumite caracteristici, printre care s-ar putea enumera:

– anxietate (de performanţă )

– toleranţa scăzută la frustrare

– perfecţionismul

– tendinţa de evitarea a muncii

– răzvrătirea – faţă de impunerea din exterior a ceea ce trebuie făcut

– incapacitatea de a amâna obţinerea recompensei

– lipsa de organizare sau planificare a timpului sau organizarea şi planificarea defectuoasă

– depresie/ simptome depresive

Câteva dintre „motivele” pe care le invocăm atunci când amânăm realizarea unei sarcini, dar care nu justifică în mod real tergiversarea sunt:

„Lucrez mai târziu, când o să fiu în dispoziția necesară.”

„Nimănui nu-i pasă dacă fac sau nu acest lucru.”

” Am avut rezultate bune când mi-am realizat sarcina în ultimul moment, lucrez mai bine sub presiune.”

„Mai e timp suficient, pot să mai aştept puţin.”

„Voi începe de mâine.”

„Am altceva mai important de făcut.” (lucruri minore, de fapt )

„Voi face, numai să dau un telefon”, apoi „să-mi fac o cafea”, „să mănânc ceva”, „să trimit un mesaj” etc. „Acum nu mă simt foarte motivat/inspirat, las pentru când voi mă voi simţi mai motivat/inspirat şi va ieşi mai bine.”

„Nu e momentul potrivit.”

Ce poţi face pentru a întrerupe cercul vicios al procrastinării?

1. Stabilește-ți obiective clare și măsurabile.

2. Crează un plan de acțiune realist (Scopurile fără plan, adesea se transformă în procrastinare! ).

3. Fragmentează sarcinile în subsarcini.

4. Organizează-ți spațiul de lucru.

5. Folosește metoda „check-off” (tăierea de pe listă a activităților finalizate poate reprezenta o recompennsă ). Monitorizează-te – progresul te va motiva!

6. Folosește sistemul cu liste de activități: – rămase nerealizate (din trecut ), – de realizat în prezent și – de realizat în viitor.

7. Fă-ți listă cu activități pe care să nu le faci atunci când începi să lucrezi.

8. Folosește bilețelele sau alarme care să-ți reamintească ce ai de făcut.

9. Folosește planul „cinci minute” – fă 5 minute ceea ce ţi-ai propus; este posibil să te prindă şi să lucrezi mai mult.

10. Aplică strategiile: – „fă acel lucru exact atunci când îți trece prima oară prin minte”; „începe cu o sarcină mai dificilă/neplăcută”.

11. Setează-ți limite temporale (cât timp vei lucra ).

12. Oferă-ți recompense!

13. … şi, cel mai important, nu amâna să pui în practică punctele anterioare.

Acţiunea ucide procrastinarea, nu o amână!

1 thought on “Amânarea – piedica pe care ne-o punem singuri

  1. Can I just say what a comfort to find somebody who really knows what theyre talking about on the web. You definitely understand how to bring an issue to light and make it important. More people have to read this and understand this side of your story. I was surprised that you arent more popular because you surely possess the gift.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *